Jucătorul de fotbal este cel care practică acest sport. Fotbalistul este cel care, pe lângă faptul că-l practică, îl şi simte. Suporterul este reprezentantul din afara terenului a echipei sale, iar fanii sunt cei care trăiesc, aşa cum le place să spună, pentru echipa mult iubită.

Cluburile de fotbal din ziua noastră, cu precădere în România, se limitează la a transfera pe bandă rulantă fotbaliştii "la modă", majoritatea din Liga 1, iar rar vezi ca vreuna dintre ele să trimită în teren un fotbalist care să se identifice cu spiritul şi culorile clubului său. 

Până la urmă fotbalul este o meserie ca oricare alta, iar angajatul îşi alege job-ul care îl avantajează cel mai bine din punct de vedere financiar. Iar pentru ca un club să aibă performanţe, are nevoie de mai mult decât un jucător de fotbal sau un fotbalist.

Real Madrid, pe vremea în care deţinea supremaţia în fotbalul mondial, îl avea pe Raul. Barcelona, cea mai bună echipă de fotbal din lume de câţiva ani încoace, îl are pe Messi. Naţionala României care a devenit Generaţia de Aur îl avea pe Hagi. 

Steaua, performera fotbalului românesc, în vremurile în care uimea Europa, îi avea pe Tudorel Stoica, Lăcătuş sau Rădoi. Astăzi, când se zbate la mijlocul clasamentului, pe cine are? 

La un club la care căpitan este un fotbalist care în doi ani a schimbat trei echipe, pot fi pretenţii mari? La un club în care nu găseşti un fotbalist cu acel sânge roş-albastru pe care toţi suporterii îl cer, poţi face performanţă? La un club la care căpitanul se schimbă de două, trei ori pe sezon, se poate vorbi de unitate şi omogenizare? 

Indiferent pe cine a transferat sau va transfera, Steaua nu va redeveni niciodata acea echipă care juca sfertul de finala european cu Rapid sau care se califica după 12 ani în grupele Ligii Campionilor. Şi asta pentru că o echipă ca Steaua, atât de titrată şi de iubită, are nevoie de mai mult decât de 11 jucători în teren.

Are nevoie de acel lider, stelist pursânge, care să joace în primul rând pentru suporteri şi culori, iar apoi pentru prime şi transfer în străinătate. Are nevoie de determinarea unui fotbalist care s-a născut şi a crescut cu spiritul roş-albastru.

Iar George Ogăraru este unul dintre aceştia. Pentru că, trebuie să recunoaştem, alături de Rădoi este cel cu care fanii Stelei asociază numele echipei favorite. Şi asta pentru că au demonstrat, pe teren sau în afara lui, că au iubit, iubesc şi vor iubi mereu cele două culori roş-albastre.

Ogăraru este unul din idolii fanilor, este iubit, respectat, iar el, la rândul lui, răspunde cu aceleaşi sentimente celor care, zi de zi, oră de oră, îl roagă să revină în Ghencea. Steaua are nevoie să-şi recapete identitatea, iar Ogăraru este fotbalistul care poate să i-o înapoieze.

MM i-a refuzat această posibilitate, deoarece ar fi avut în echipă omul pe care suporterii îl iubesc mai mult decât pe el, omul care are o relaţie aparte cu fanii şi care ar fi fost o concurenţă pentru jucătorul adus de el, Matei. 

Însă, Mihai Stoica a plecat, iar Gigi Becali trebuie să înţeleagă că, pentru a reuşi în acest sezon, are nevoie de Ogăraru la echipă. E singurul fotbalist care le poate vorbi colegilor despre cum a fost şi cum trebuie să fie Steaua.