Incantatoare evolutia stelistilor cu Twente. Sa domini de asa maniera campioana Olandei, care pe deasupra, se afla in plin campionat nu este la indemana oricui. Ilie Stan a pregatit magistral meciul, iar jocul echipei nu poate fi criticat pentru nimic in afara de ineficienta. Sigur ca exista destui rauvoitori, priceputi in fotbal, care sa arunce acum cu pietre in Steaua si, totodata, este normala si frustarea suporterilor care au asistat neputinciosi la un esec nemeritat.

Ros-albastrii au facut o partida buna, echipa ridicandu-se la nivelul adversarului. Elevii lui Stan au avut determinarea necesara pe recuperare, reusind o posesie dinamica prin care au impins in permanenta jocul catre poarta adversa  si, cel mai important, au ajuns des la finalizare. Aici s-a vazut insa marea problema si anume lipsa jocurilor oficiale. Suturile nu si-au gasit deloc tinta, lucru perfect normal pentru momentul de pregatire in care se afla echipele romanesti.

Din punctul de vedere al compartimentelor, raportandu-le randamentul la fazele jocului, se poate spune ca toate si-au indeplinit sarcinile de joc. Apararea a evoluat constant bine nelasand spatii olandezilor si nefiind depasita de schemele de joc gandite de antrenorul adversarilor. Singurele probleme au aparut la duelurile unu la unu pe marginile terenului. Dublajul nu a functionat mereu.

In ceea ce priveste compartimentul median aici totul a functionat aproape perfect. Presingul avansat a dus la numeroase recuperari ale balonului in zona neutra, iar posesia peste asteptari a tinut mingea suficient de mult cat atacantii sa ocupe pozitiile stabilite de antrenor. Problemele pe constructie au aparut de obicei la ultima pasa sau ultima fenta, de aici rezultand lipsa fazelor realmente clare de gol.

Atacantii si-au creat spatii, au controlat multe baloane in apropierea careului advers, insa precipitarea si neinspiratia la finalizare a privat Steaua de un rezultat bun. Suturile imprecise fiind in opinia mea consecinta lipsei terenului de antrenament din ultima saptamana.

La orice infrangere exista insa si vinovati. Sigur ca golul poate fi imputat undeva pe filiera Prepelita – Brandan – Tatarusanu, fiecare cu partea sa de vina. Dar nu orice minge pierduta la centrul terenului trebuie sa se transforme in gol primit, cum  nici orice ezitare in aparare nu este obligatoriu o catastrofa. Insa daca adversarul are o executie deosebita iar portarul un plasament defectuos atunci toate se pot lega intr-un mod nefavorabil.

Desi, asa cum am spus, antrenorul stelist a pregatit excelent meciul, atunci cand a fost vorba de alcatuirea primului unsprezece a fost total neinspirat. In primul rand s-a expus nejustificat titularizandu-l pe Dananae. Era evident ca olteanul n-a inteles nimic din ce i s-a cerut, fiind si extrem de speriat de adversar, de minge, de spectatori, de bombe.... Era treaba antrenorului sa-si simta elevul.

Apoi trecerea lui Brandan in banda stanga a scazut randamentul mijlocasilor centrali. Daca juca cu Latovlevici atunci Prepelita ar fi ocupat banda dreapta, unde Rusescu n-ar mai fi fost nevoit sa se iroseasca aiurea, ci l-ar fi scos din echipa pe stricaciosul Nikolic. Nicolici este un atacant puternic, luptator si cam atat, caci Tatu, mi s-a parut mie, a castigat mai multe baloane decat coechipierul sau. Deci daca juca Latovlevici Steaua l-ar fi avut pe Rusescu, principalul marcator, in gura portii, ar fi beneficiat de un mijlocas dreapta mai util atat la constructie cat si pe faza defensiva rezolvand in mare parte banda dreapta.

Mai departe, revenind pe stanga, ajung iarasi la Tanase. Oare nu vede nimeni ca expitesteanul se chinuie intr-o zona in care nu se poate pune in valoare. Daca vreti o comparatie, recunosc fortata pana la extrem, asa a patit Hagi cu multi ani im urma la Barcelona. Izolat in dreapta era un jucator oarecare. Revenind acum printre  muritori, Tanase ar face un cuplu fantastic de util alaturi de Brandan, ambii jucand pe centru. Doi jucatori tehnici care se completeaza perfect. Pe langa asta ar dispare din echipa obsesia lui Ilie Stan, inutilul Bicfalvi care i-ar elibera locul de titular lui Florin Costea. Imaginati-va o astfel de linie de mijloc: Prepelita – Tanase – Brandan – Fl. Costea, cu Prepelita si Brandan retrasi pe faza de aparare la inchidere, cu Fl. Costea pe post de al treilea varf pe faza de atac si cu Tanase liber sa arate ce stie la centrul terenului.

Revenind la meci mi se bare izbitoare asemanarea cu (va mai amintiti?) cel in compania Croatiei Zagreb. Ilie Stan cu siguranta isi aminteste cum au intors atunci rezultatul in fata croatilor lui Asanovic  si n-am niciun dubiu ca va pregati echipa pentru returul cu olandezii vizand calificarea. Totul este ca jucatorii sa creada in steaua lor, iar noi sa credem in Steaua noastra.